Tratamentul hormonal în cancerul de prostată: cum te ajută exercițiile fizice?

Tratamentul hormonal este o componentă importantă a terapiei pentru numeroși bărbați cu cancer de prostată. Reducerea nivelului de testosteron poate încetini evoluția bolii și, în anumite situații, poate fi asociată cu radioterapia sau cu alte tratamente oncologice. Dar terapia de deprivare androgenică, cunoscută și prin abrevierea ADT, poate avea efecte care influențează semnificativ viața de zi cu zi: oboseală, pierderea masei și forței musculare, acumularea de grăsime, scăderea densității osoase și modificări metabolice.

Un studiu randomizat publicat pe 4 septembrie 2026 în The Lancet Oncology aduce date noi despre una dintre modalitățile prin care aceste efecte pot fi limitate. Studiul STAMINA, care a inclus 700 de bărbați tratați cu ADT pentru cancer de prostată, arată că un program structurat care combină exerciții aerobice și de rezistență supravegheate, recomandări nutriționale și suport pentru schimbarea comportamentului poate reduce oboseala și poate proteja calitatea vieții pe parcursul tratamentului.

Important: exercițiul fizic nu înlocuiește tratamentul hormonal și studiul STAMINA nu demonstrează că sportul tratează cancerul sau prelungește supraviețuirea. Beneficiile demonstrate se referă în principal la tolerarea mai bună a tratamentului și la calitatea vieții.

Ce este tratamentul hormonal în cancerul de prostată?

Creșterea și supraviețuirea multor celule de cancer prostatic sunt stimulate de androgeni, în special de testosteron. Terapia de deprivare androgenică urmărește reducerea producerii acestor hormoni sau blocarea acțiunii lor. ADT poate fi utilizată în mai multe situații, inclusiv în cancerul de prostată local avansat sau metastatic și, pentru anumite categorii de risc, împreună cu radioterapia.

Pentru o prezentare completă a diagnosticului și opțiunilor terapeutice poate fi consultată pagina despre cancerul de prostată și tratamentul modern.

În cancerul de prostată metastatic, tratamentul actual presupune frecvent asocierea ADT cu alte terapii sistemice, în funcție de caracteristicile bolii și de pacient. National Cancer Institute subliniază că terapia hormonală poate încetini progresia cancerului, dar poate produce și efecte adverse importante.

Ce efecte adverse poate avea terapia de deprivare androgenică?

Testosteronul nu are efecte doar asupra prostatei. Reducerea sa influențează numeroase sisteme ale organismului. Printre efectele asociate ADT se numără:

• oboseala;
• reducerea masei musculare;
• scăderea forței fizice;
• creșterea țesutului adipos;
• creșterea în greutate;
• pierderea densității osoase;
• creșterea riscului de fracturi;
• modificări ale profilului lipidic;
• rezistență la insulină;
• modificări ale dispoziției;
• scăderea libidoului;
• disfuncția erectilă;
• bufeurile.

National Cancer Institute menționează explicit pierderea masei musculare și a forței, creșterea în greutate, oboseala, modificările lipidelor, rezistența la insulină și afectarea osului printre efectele posibile ale ADT.

Aceste efecte devin cu atât mai relevante atunci când tratamentul hormonal trebuie continuat luni sau ani.

De ce apare oboseala în timpul tratamentului hormonal?

Oboseala asociată cancerului nu înseamnă doar că pacientul este somnoros după o zi solicitantă. Poate fi o senzație persistentă de lipsă de energie, disproporționată față de efortul depus, care interferează cu activitățile obișnuite.

ADT poate contribui prin mai multe mecanisme:

• pierderea masei și forței musculare;
• scăderea capacității fizice;
• modificări metabolice;
• tulburări ale somnului;
• modificări psihologice;
• anemie, în anumite situații;
• reducerea activității fizice, care poate crea un cerc vicios al decondiționării.

Ghidurile EAU consideră oboseala un efect advers frecvent al ADT și indică exercițiul fizic regulat drept una dintre principalele măsuri pentru limitarea sa.

Ce este studiul STAMINA?

STAMINA vine de la Supported exercise TrAining for Men wIth prostate caNcer on Androgen deprivation therapy.

Este un studiu randomizat multicentric realizat în Anglia, conceput pentru a vedea dacă o intervenție de stil de viață poate limita efectele adverse ale terapiei hormonale.

Cercetarea a fost finanțată de National Institute for Health and Care Research și coordonată de o echipă condusă de Sheffield Hallam University și Sheffield Teaching Hospitals NHS Foundation Trust. Studiul a fost publicat în The Lancet Oncology pe 4 septembrie 2026.

Câți pacienți au participat?

Au fost randomizați 700 de bărbați cu cancer de prostată care primeau ADT.

Dintre aceștia:

• 389 au fost incluși în programul STAMINA;
• 311 au primit îngrijire uzuală optimizată.

Participanții proveneau din 15 spitale NHS din Anglia. Vârsta mediană a fost de aproximativ 72 de ani. Dimensiunea studiului este importantă deoarece cercetările anterioare privind exercițiul fizic în timpul ADT au inclus, de regulă, grupuri mult mai mici.

Ce a presupus programul STAMINA?

Programul STAMINA a fost un program structurat, integrat în îngrijirea pacientului, care a inclus:

• exerciții aerobice;
• exerciții de rezistență;
• supraveghere de către profesioniști instruiți;
• adaptarea programului la capacitatea fiecărui participant;
• recomandări privind alimentația;
• suport comportamental pentru menținerea activității fizice.

Programul s-a desfășurat timp de 12 luni.

Aderența a fost ridicată. Peste 80% dintre ședințele programate au fost efectuate de participanți, potrivit datelor raportate de echipa de cercetare.

Ce înseamnă exercițiu aerobic?

Exercițiul aerobic presupune activități care cresc pentru o perioadă susținută ritmul cardiac și respirația. Exemplele pot include:

• mers alert;
• bicicletă;
• bandă de alergare;
• înot, dacă starea pacientului permite;
• alte forme de activitate cardiovasculară adaptată.

Intensitatea și tipul activității trebuie adaptate stării generale și tratamentului fiecărui pacient.

Ce înseamnă exercițiu de rezistență?

Exercițiile de rezistență sunt exerciții de forță. Mușchiul lucrează împotriva unei rezistențe, care poate proveni din:

• greutăți;
• aparate;
• benzi elastice;
• greutatea propriului corp.

Pentru bărbații aflați sub ADT, această componentă este importantă deoarece terapia hormonală poate favoriza pierderea masei și forței musculare.

Ghidurile EAU indică faptul că programele care combină exercițiul aerobic și cel de rezistență pot îmbunătăți forța musculară, oboseala și calitatea vieții pacienților aflați sub tratament hormonal.

Ce a demonstrat studiul STAMINA?

La 12 luni, pacienții din grupul STAMINA au avut rezultate mai bune atât pentru calitatea vieții specifică bolii, cât și pentru oboseală, comparativ cu grupul care a primit îngrijirea uzuală optimizată.

Pentru calitatea vieții specifică cancerului de prostată, evaluată prin scorul FACT-P, diferența medie ajustată între grupuri a fost de 4,5 puncte în favoarea programului STAMINA.

Pentru oboseală, măsurată prin scala FACIT-F, diferența medie ajustată a fost de 1,9 puncte, tot în favoarea intervenției. Ambele rezultate au fost statistic semnificative.

Analizele privind deteriorarea clinic relevantă, comunicate odată cu rezultatele studiului, au indicat și o reducere de aproximativ 26% a deteriorării calității vieții specifice cancerului de prostată și de aproximativ 30% a agravării oboselii în grupul care a urmat programul. Aceste procente trebuie interpretate ca reducere a probabilității deteriorării măsurate prin instrumentele studiului, nu ca o ameliorare cu 26% sau 30% a stării fiecărui pacient.

De ce este STAMINA diferit de studiile anterioare?

Nu este prima cercetare care arată că mișcarea poate ajuta pacienții aflați sub ADT. Diferența este amploarea și modul în care intervenția a fost integrată în îngrijirea reală.

O meta-analiză anterioară care a inclus 34 de studii și 2.741 de bărbați arătase deja că exercițiul supravegheat poate îmbunătăți oboseala, calitatea vieții specifică bolii și forța musculară. Cele mai mari efecte au fost observate pentru combinația dintre exerciții aerobice și de rezistență.

STAMINA adaugă însă un studiu randomizat cu 700 de participanți și un program menținut timp de un an.

Exercițiul fizic era recomandat și înainte de STAMINA?

Da. Rezultatele obținute prin acest studiu oferă un suport suplimentar foarte puternic unei recomandări existente.

NICE recomandă deja ca persoanelor care încep sau urmează ADT să li se ofere exercițiu aerobic și de rezistență supravegheat de cel puțin două ori pe săptămână, timp de minimum 12 săptămâni, pentru reducerea oboselii și îmbunătățirea calității vieții.

EAU recomandă, de asemenea, consilierea pacienților privind efectele favorabile ale exercițiului asupra toxicității asociate ADT.

STAMINA este important tocmai pentru că arată că o astfel de intervenție poate fi menținută pe termen mult mai lung și integrată într-un traseu real de îngrijire.

Exercițiul poate preveni pierderea masei musculare?

Exercițiul fizic poate contribui la limitarea pierderii de masă musculară în timpul tratamentului ADT. 

Scăderea testosteronului favorizează reducerea masei musculare și creșterea masei adipoase. Studiile anterioare au arătat că programele combinate de exerciții aerobice și de rezistență pot îmbunătăți forța, capacitatea aerobă și compoziția corporală la bărbații care urmează ADT.

Într-un studiu randomizat anterior, șase luni de exerciții aerobice și de rezistență au fost asociate cu creșterea masei slabe, reducerea masei grase și îmbunătățirea capacității cardiorespiratorii, fără modificarea PSA sau a nivelului de testosteron indus de tratament.

Cu alte cuvinte, exercițiul nu „anulează” efectul hormonal dorit al ADT.

Poate ajuta și în cazul creșterii în greutate?

Activitatea fizică poate contribui la controlul compoziției corporale, dar nu trebuie prezentată ca o garanție împotriva creșterii în greutate.

ADT poate favoriza:

• acumularea grăsimii abdominale;
• reducerea masei musculare;
• rezistența la insulină;
• modificarea lipidelor sanguine.

National Cancer Institute menționează exercițiul printre intervențiile care pot contribui la reducerea pierderii musculare, creșterii în greutate, oboselii și rezistenței la insulină asociate terapiei hormonale.

Componenta nutrițională a STAMINA este relevantă tocmai pentru că exercițiul și alimentația au fost abordate împreună.

Sportul poate face tratamentul hormonal mai eficient împotriva cancerului?

Studiul a analizat în primul rând calitatea vieții și oboseala. Nu a demonstrat:

• prelungirea supraviețuirii;
• reducerea mortalității prin cancer de prostată;
• reducerea riscului de metastaze;
• încetinirea progresiei tumorale;
• posibilitatea reducerii sau întreruperii ADT.

Prin urmare, formularea corectă este că exercițiul poate ajuta pacientul să gestioneze mai bine unele dintre efectele tratamentului, nu că exercițiul tratează tumora.

Pot renunța la tratamentul hormonal dacă fac sport și mănânc sănătos?

Nu. ADT este administrată pentru controlul cancerului în situații în care echipa medicală consideră că beneficiul oncologic justifică tratamentul. Exercițiul fizic, alimentația și alte intervenții asupra stilului de viață sunt complementare tratamentului oncologic, nu îl înlocuiesc.

Decizia privind durata, modificarea sau oprirea tratamentului hormonal este exclusiv medicală și depinde de stadiul bolii, răspunsul terapeutic și planul oncologic individual.

Monitorizarea cancerului de prostată include frecvent și determinări repetate ale PSA. Dacă ai primit un rezultat crescut, poți consulta și materialul despre ce înseamnă un PSA mărit și când poate indica o problemă a prostatei.

Pentru traseul actual de diagnostic, de la PSA și RMN până la indicația de biopsie, este disponibil și articolul Cancerul de prostată în 2026: PSA, RMN și indicația de biopsie.

Poate orice pacient care primește ADT să înceapă direct antrenamente la sală?

Nu neapărat. Programul trebuie adaptat stării pacientului. Evaluarea este cu atât mai importantă dacă există:

• metastaze osoase;
• osteoporoză sau risc mare de fractură;
• boli cardiovasculare;
• amețeli sau risc de cădere;
• anemie importantă;
• dureri osoase;
• intervenție chirurgicală recentă;
• mobilitate redusă;
• alte boli cronice semnificative.

STAMINA a inclus verificarea siguranței pentru exercițiu înaintea participării.

În grupul de intervenție au fost raportate trei evenimente adverse grave considerate asociate programului: pierdere temporară a stării de conștiență, durere sau slăbiciune la nivelul unui membru inferior și durere de spate. Toți cei trei participanți s-au recuperat și nu au existat decese asociate intervenției.

Acest lucru arată de ce expresia „exercițiu prescris și adaptat” este mai corectă decât recomandarea generală „mergeți la sală”.

Dar dacă există metastaze osoase?

Exercițiul nu este automat interzis, însă programul pacientului cu metastaze osoase trebuie adaptat cu atenție. Metastazele osoase pot modifica rezistența mecanică a anumitor oase și pot crește riscul de fractură.

În această situație, tipul exercițiilor, greutățile folosite și mișcările care solicită anumite regiuni trebuie stabilite ținând cont de localizarea și extinderea leziunilor. Pacientul nu trebuie să înceapă un program intens de forță fără evaluare medicală.

Este suficient mersul pe jos?

Mersul este o formă foarte utilă de activitate aerobică și, pentru un pacient sedentar, poate reprezenta un punct excelent de plecare, dar datele din STAMINA și recomandările actuale nu se referă doar la mers.

Componenta de rezistență sau forță este importantă tocmai pentru că ADT favorizează pierderea masei musculare. În funcție de capacitatea pacientului, un program poate combina mersul sau bicicleta cu exerciții adaptate pentru principalele grupe musculare.

Ce înseamnă studiul STAMINA pentru pacient?

Oboseala, scăderea forței și modificarea compoziției corporale nu trebuie privite întotdeauna ca efecte inevitabile asupra cărora nu se poate interveni.

Pentru mulți pacienți aflați sub ADT, un program de exerciții fizice adaptat și supravegheat poate deveni o componentă reală a îngrijirii.

STAMINA demonstrează ideea că exercițiul fizic nu este doar o recomandare generală de stil de viață, ci o intervenție care poate fi integrată în managementul efectelor adverse ale terapiei hormonale.

Ce trebuie să reținem?

Studiul STAMINA oferă câteva concluzii importante:

• Oboseala și pierderea calității vieții sunt efecte relevante ale ADT.
• Un program structurat de exerciții poate reduce impactul acestor efecte.
• Combinația dintre exerciții aerobice și de rezistență este cea mai bine susținută de dovezile actuale.
• Beneficiile pot fi menținute printr-un program pe termen lung.
• Exercițiul trebuie adaptat stării pacientului și eventualelor comorbidități.
• Activitatea fizică nu înlocuiește tratamentul hormonal.
• STAMINA nu demonstrează un beneficiu asupra supraviețuirii sau controlului direct al cancerului.

Evaluarea și tratamentul cancerului de prostată în Iași

Cancerul de prostată poate necesita un traseu complex de diagnostic și tratament care include, în funcție de caz, PSA, RMN multiparametric, biopsie, chirurgie, radioterapie și tratamente sistemice.

Spitalul de Urologie Elytis Iași asigură evaluarea urologică și diagnosticul afecțiunilor prostatei, în cadrul unei abordări multidisciplinare a cancerului de prostată.

Pentru informații despre una dintre principalele investigații utilizate în evaluarea prostatei poate fi consultată pagina dedicată RMN-ului multiparametric de prostată.

Programări Urologie: 031 9006

Întrebări frecvente

Ultima revizuire medicală: 09.09.2026

Referințe: 

• Bourke, Liam, et al. „An Integrated Lifestyle Intervention for Mitigation of Adverse Effects Associated with Androgen Deprivation Therapy for Prostate Cancer (STAMINA): A Multicentre, Randomised Trial.” The Lancet Oncology, 4 Sept. 2026. DOI 10.1016/S1470-2045(26)00304-9. Studiul STAMINA în The Lancet Oncology
• European Association of Urology. „Quality of Life Outcomes in Prostate Cancer.” EAU Guidelines on Prostate Cancer, 2026. EAU Guidelines: Quality of Life Outcomes
• European Association of Urology. „Follow-up.” EAU Guidelines on Prostate Cancer, 2026. EAU Guidelines: Follow-up
• National Institute for Health and Care Excellence. „Prostate Cancer: Diagnosis and Management.” NICE Guideline NG131. Recomandările NICE pentru cancerul de prostată
• National Cancer Institute. „Hormone Therapy for Prostate Cancer.” National Cancer Institute. NCI: Hormone Therapy for Prostate Cancer
• Cormie, Prue, et al. „Exercise Medicine for the Management of Androgen Deprivation Therapy-related Side Effects in Prostate Cancer.” Urologic Oncology, 2018.